Prețuiți-vă dinții precum prețuiți orice alt organ din corpul vostru. Nu există obiect creat de om mai valoros decât corpul fiecăruia dintre noi.
Dinții voștri, fie că sunt lungi, scurți, galbeni, albi, drepți sau strâmbi, conțin informația voastră genetică și s-au dezvoltat conform particularităților fiecărui individ, astfel încât să iși servească cât mai bine scopul. Nu vă mai amăgiți cu idei prin care dacă scăpați de dinți, scăpați și de probleme. Oho, de-abia de aici încep să apară unele noi – tulburări articulare, digestive, cardiace.
Implantele, deși sunt cea mai elegantă metodă de inlocuire a unui dinte lipsă, nu sunt garantate pe viață sau 30 de ani sau cât mai prefera oricine să zică numai ca să vă convingă să renunțați la dinții voștri.
Un implant cu un design cât mai biologic, împreună cu coroana aferentă costă minimum 1500 euro, dentiția ideală e considerată a avea 28 de dinți, asa că toți suntem bogații beneficiari ai unei danturi de minimum 42.000 euro, asta în cazul în care ne-am putea permite sa punem pe același nivel de egalitate dinții și implantele. Prețuiți această comoară și îngrijiți-o întocmai și nu vă mai așteptați să recăpătați artificial ceea ce natura a construit deja în mod ideal. Atașez pozele unui pacient care până la vârsta de 44 ani nu a fost niciodată la dentist, cu reflex de vomă exagerat și igienă deficitară, speriat că i s-a propus extracția a peste 50% din dinți din cauza mobilității generalizate de gradul II și III. Am mers pe varianta clasică, debridare parodontală nechirurgicală, la microscop, cu anestezie locala în toate cadranele, realizată într-o singură ședință. Am administrat antibiotic pe cale generală și am urmărit respectarea indicațiilor de igienă prin controale lunare. Rezultatele la 6 luni vorbesc de la sine, acum putând să ne ocupam liniștiți de regenerarea defectelor osoase de la nivelul 21 22, de altfel singurii dinți care mai au mobilitate. Iar retracția de la 31 s-a vindecat singură 🙂 Pentru că timpul e, uneori, cel mai bun tratament.
O întrebare pe care mulți dintre voi și-o pun. Să păstrez un dinte mobil, dar funcțional sau să îl înlocuiesc cu un implant nou și fix?
În zilele noastre bătălia asta se dă tot mai des și cel care are cel mai des de pierdut este, din păcate, dintele natural. Din punctul meu de vedere, avantajele și dezavantajele păstrării unui dinte afectat parodontal, respectiv înlocuirii lui cu un implant sunt insuficient discutate. Asa ca am pregătit o poveste lungă pentru voi, spor la citit!
Ne aflăm in secolul vitezei și de multe ori avem impresia că dacă internetul a evoluat la viteza 5G, același lucru se întâmplă și în medicină. E drept, progresele medicale din ultimii 20 de ani sunt fantastice, dar să nu uităm că evoluția unei sarcini este tot de 9 luni, la fel cum durata medie de formare a unui dinte permanent este de aproximativ 6 ani. Evoluăm tehnologic, dar nu și biologic.
Concret – când păstrăm dintele natural? Tot timpul! Desigur, există câteva mici excepții când pacientul vine prea târziu la medic, dar chiar și atunci evităm să edentăm pacientul până la vindecarea dinților recuperabili sau dacă chiar e nevoie să facem asta, atunci e musai să avem niște lucrări provizorii. Acestea vor stabiliza mușcătura și vor ajuta pacientul să funcționeze normal în cele 6 luni de expectativă, pentru că altfel ce așteptări am avea dacă de exemplu rămân doar grupul frontal superior și inferior. Fără dinți în zona laterală cu siguranță țesuturile parodontale nu se vor vindeca, iar mobilitatea se va accentua!
Rareori am întâlnit dinți atât de afectați parodontal încât să trebuiască extrași, extracția în acest caz fiind comparabilă cu cea a unui dinte de lapte. De cele mai multe ori însă, cu un tratament parodontal minuțios, o igienă făcută cu simț de răspundere și controale periodice, marea majoritate a dinților supraviețuiesc.
Fazele de tratament presupun mai întâi o fază nechirurgicală prin care se îndepărtează tooot tartrul, bineînțeles cu anestezie, într-o singură ședință și neapărat cu ajutorul microscopului sau cu altă sursă de magnificație. Abia aici se poate observa progresul tehnologic, pentru că nu mai lăsăm loc greșelilor și lucrurilor care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Cu cât vezi mai bine, clar și mare, cu atât succesul tratamentului crește.
Pacient venit in 2016 cu abcese în dreapta și stânga sus. Am propus extracția molarilor de minte, debridare nechirurgicală la microscop si expectativă.
Aspectul dupa 2 ani. Osul s-a remineralizat, fără adiții de os suplimentare, dinții sunt încă pe arcadă, perfect funcționali.
Apoi se corectează toate zonele care ar putea retenționa tartru ca de ex: carii interdentare, plombe vechi cu carii pe lângă sau fără puncte de contact, coroane largi, etc. După aceasta fază , urmează un control de verificare a igienei, pentru a fi siguri că folosiți corect toate armele din dotare. Tot secretul stopării evoluției bolii parodontale stă în calitatea igienei orale făcute acasă și nu contează doar ce se face în cabinet! Urmează să ne mai vedem la control în 6 luni, când vom măsură progresul vindecării, făcând din nou măsurătorile parodontale, de care am discutat în articolul anterior. Abia dupa aceste măsurători, decidem dacă putem regenera defectele osoase, prelungind astfel durata de viață a dinților. Mare atenție, osul pierdut, e bun pierdut, adițiile nu pot regenera decât anumite defecte!
Dinti propusi pentru extractie in 2017.
La 2 ani la incisivul superior nu mai e nevoie de aditie.
Aspect dupa 2 ani de la debridare nechirugicala. Defectele sunt continute si ideale pentru pasul 2, regenerare.
Știu că pare mult de lucru, dar trebuie să nu uităm că acele pierderi de os s-au instalat în ani de zile și corectarea lor în 24h nu poate fi fezabilă. Din fericire, studiile spun că rata de păstrare a unui dinte afectat parodontal la 10 ani, comparativ cu un implant, este de două ori mai mare. Ca să nu mai amintim că tratarea complicațiilor dentare este mult mai simplă și predictibilă decât a celor implantare.
Când punem implant? Când toate condițiile de mai sus au fost întrunite și măsurătorile parodontale sunt în limite normale. Adică, prioritatea în cazul oricărui pacient parodontopat rămâne totuși salvarea celorlalti dinți, stoparea evoluției bolii parodontale și cel mai important, modificarea obiceiurilor de igienă. Dacă aceste condiții nu sunt deja bifate, ai toate șansele ca și implanul tău să sufere la un moment dat de ceea ce numim periimplantită, ce se caracterizează prin pierderea osului în jurul implantului.
A nu se înțelege că nu recomand implantele, din contră, e cea mai rezonabilă variantă de înlocuire a unui dinte lipsă. Ce nu recomand insă e scoaterea dinților pentru a face loc implantelor!
Blog specializat în Parodontologie și Implantologie 